trash

De ce trash ? Pentru că ceea ce scriu aici e un trash. Nu spun asta doar pentru ca posibilii cititori să-mi spună: "nu, nu e trash, e bun, e nush ce". Nu. Eu ştiu că ceea ce scriu aici e un trash.

Atunci, de ce mai scriu ?
Ei bine, pentru că aşa vreau, aşa simt.

Astăzi trebuie să merg să probez rochia pentru domnişoară de onoare. Da, voi fi domnişoară de onoare la nunta verişorului meu, pe 12 septembrie. Sunt oarecum emoţionată în legătură cu asta, e prima dată când sunt domnişoară de onoare.
Ador materialul din care e făcută, chiffon. E albastru şi m-am îndrăgostit de el pentru că e moale şi vaporos. Îl iubesc. Şi e albastru. Şi îi place şi mamei. În sfârşit am căzut amândouă de comun acord; când mi-am făcut rochia pentru banchet nu prea a fost de-acord să mi-o fac violet închis, că-i prea sobră, dar până la urmă tot cum am vrut eu a ieşit.

Joi o termină. O să-i fac poze şi o să postez. Dacă nu uit xD .

nimic.

Reciteam un post mai vechi, de luna trecută, şi mă întrebam cum D-zeu am putut să aud zgomotul făcut de maşina de spălat, când maşina e în celălalt capăt al casei ? Şi mi-am amintit că atunci eram la Lugoj... =)) şi maşina de spălat este aproape de camera în care eram.

I gotta feeling

Ador începutul acestei melodii.
Prima dată când am auzit-o la televizor am crezut că e a lui David Guetta şi am fost oarecum surprinsă când am aflat că defapt BEP cântă.
Nu prea mă omor după melodie, mai mult începutul îmi place, cum am mai spus, însă e dinamică şi videoclipul e foarte tare, în special faza cu lichidul fosforecent, vreau să încerc şi eu asta odată. Nu-mi place cum arată Fergie.

Apropo de fosforescent, îmi amintesc cum mergeam cu ai mei când eram mai mică la Festivalul Berii în Timişoara, mâncam mititei cu muştar, sorbeam spuma de pe bere şi - cel mai important lucru - mă uitam la artificii. Îmi plăceau la nebunie brăţările fosforescente pe care le cumpăram de acolo şi îmi părea rău că a doua zi începeau să-şi piardă din strălucire.

Mi-e dor. Aş vrea să mai mergem odată aşa, să facem aceleaşi chestii, dar nu cred că ar avea acelaşi farmec. M-am schimbat, ne-am schimbat...

Yeaaaaah !!!

Sunt sigură că nimeni nu vrea să mă audă cântând asta. Chiar nu vreţi, credeţi-mă xD . Deşi de mult timp visez să am o formaţie rock în care eu voi fi solista, îmi dau seama că vocea mea e prea weak şi boring pentru acest gen muzical... dar hei, tot am dreptul să visez, nu ?

În postul anterior am zis că postez aici doar când îmi amintesc, deci se pare că azi mi-am amintit de blogul meu drag şi iubit şi am zis să postez ceva.
În momentul de faţă pierd vremea, deşi ştiu că ar trebui să fac curat, mama a zis că trebuie să facem dar mai bine ar fi spus faci. E mai corect aşa. Doar eu fac curat. Şi nu, nu mă plâng. Chiar deloc, deşi urăsc să fac curăţenie. Prefer să aspir şi să şterg singură praful, fără ea în spatele meu urmărind-mi fiecare mişcare.

Oh, cam atât. Sper că nu te-am plictisit prea tare, my dear friend.

whatever.

Mda, whatever.

Eu postez aici doar cand imi amintesc, iar asta se intampla destul de rar. Cred ca ultimul meu post e de acum doua luni, sau ceva de genul asta. Am mai spus ca am facut blogul asta de plictiseala ? Mda, cred ca da. Eu nu am o viata interesanta pe care s-o povestesc aici si nici ganduri filozofice de povestit. Asa ca eu chiar nu am ce scrie in blogul asta. Stai putin, acum ce fac ? Acum scriu tampenia asta ce urmeaza sa fie publicata pentru ca mi-am zis: "hei, tu ai un blog si trebuie sa mai postezi ceva acolo, din cand in cand."

Aud zgomotul facut de masina de spalat.
Zgomotul facut de unghiile mele cand lovesc tastele.
Mi-e foame.
Hai sa incep sa mananc litere ! That's too bad, nu am acest obicei. Literele nu sunt comestibile ! Amintiti-va asta data viitoare cand le mai mancati. Aveti grija, ca poate va treziti ca incepeti sa borati fara incetare sau nu va mai puteti ridica curu' de pe wc sau, Doamne fereste, ajungeti la spital si trebuie sa vi se faca spalaturi stomacale. Era sa scriu vaginale, lol.

Azi mi-a spus un tip ca la ei in Cotu' Mic marijuana e legata si daca vreau, pot sa fumez. That's cool, dude, dar eu nici macar tigari normale nu fumez. Nu ma tenteaza. Si nici n-am de unde sa iau iarba. Oare-mi da el ?

Eu nu aberez aici. Pur si simplu imi insir gandurile si ideile plicticoase si fara legatura. Yeah, that's pretty cool, isn't it ? In ultima vreme am dat-o pe englezisme, yeahh, ce frumos. Arata bine un text scris amestecat in engleza si romana, nu ? Stiu, stiu, arata excelent :) .

Done.

Nebunie de moment.

Un întreg pachet de ţigări risipit. În curând se zăreşte fundul cutiei de cafea. Ceaşca cea nouă de cafea încă zace pe asfaltul din faţa balconului, făcută cioburi. Cine să le culeagă ? Sticla de vodcă nu mai are nimic pe fund. Jumătatea de pat e tot goală.

Pozele de vara trecută, de la mare, tot pe perete se găsesc. Nuanţele calde ale soarelui la asfinţit au devenit acum gri.Încă se vede în colţ tentativa de a rupe amintirile odată frumoase, acum dureroase. Însă lacrimile şi regretul au impiedicat dispariţia lor şi nu le-a dat voie să se şteargă din minte.

Penele încă zboară prin aer iar perna răpusă zace aruncată într-un colţ al camerei. Mirosea prea tare a el. N-a mai putut suporta.

Trage de aşternuturi şi le aruncă în toate direcţiile. Patul rămâne gol, deprimant de gol. Salteaua e prea rece iar arcurile îi intră în carne, simte cum frigul pătrunde în casă pe fereastra deschisă deşi afară e vară.

Priveşte într-un ciob cu oglindă cum se transformă încet într-un monstru şi nu ştie cum să împiedice asta. Totul o răneşte, totul îi aminteşte. Haine, perini, scaune, cărţi, caiete, poze, toate zboară, toate dispar, toate ard, toate deranjează. De-ar putea să dea reboot propriei memorii, să şteargă toate detaliile deranjante ! De-ar fi fost altfel, de-ar fi avut destinul în propriile mâini ...

Întinde palma şi o pana îi cade în ea. Suflă şi o priveşte cum zboară. Simte cum îi cresc aripi, noi puteri. Fuge pe balcon, îşi ia avânt şi sare. Zboară. Aerul se prelinge dureros peste trupul ei ce nu a fost modelat pentru a zbura, dar zboară. Asfaltul doare când cazi, dar a meritat, a zburat. Şi pana cade lângă ea şi se murdăreşte cu roşul propriului păcat ...

scrisă într-un moment de maximă şi genială inspiraţie.

I hate this part

De ce I hate this part ? Pentru că asta mi-a apărut când am tastat litera I în căsuţa pentru titlu. Am zis să-l las aşa.
N-am mai postat de mult aici, ştiu. M-a apucat acum cheful, deşi nu ştiu cât o să mă ţină. Ştii care-i faza, eu n-am nimic interesant de scris, doar mi-am făcut şi eu blog ca să mă aflu în treaba. Ştiu, aiurea.
Hmm, nu ştiu dacă va citi cineva chestiile pe care le scriu aici, oricum ar fi, continui să scriu, pentru mine.